București în anul 1986

București a fost și este, în continuare, un oraș frumos. Găsiți mai jos câteva fotografii realizate de către fotograful ungur Tamas Urban, în anul 1986, acum exact 30 de ani. Vouă ce amintiri vă trezesc aceste fotografii?

Bulevardul Ion C. Brătianu, Piața Sf. Gheorghe (Piața 1848)

Piața Unirii

Piața Unirii

Strada Franceză, Biserica Sfantul Anton

Strada Ion Câmpineanu

Muzeul Național de Artă al României

Bulevardul Ion C. Brătianu, Magazinul București

Piața Universității și Hotelul Intercontinental

Strada Lipscani

Strada Lipscani

Strada Lipscani

Piața Sfântul Gheorghe (Piața 1848)

Sursă articol

Cartierul Uranus-Antim-Rahova în fotografii

Până în anii ’80, atunci când a fost demolat, prin zona Parcului Izvor/Casa Poporului și Casa Academiei exista un cartier numit: Cartierul Uranus. În anul 1982 au început demolările cartierului, pentr a face loc Casei Poporului. Totuși, fotograful Dan Perry a reușit să prindă mai multe cadre cu acest interesant cartier. Vouă care vă place cel mai mult?

Strada rahova în 1980

Strada rahova în 1980

 

Strada Arionoaiei, București, 1980

Strada Arionoaiei, București, 1980

Strada Arionoaiei, București, 1980

Strada Arionoaiei, București, 1980

Strada, Arionoaiei, București, 1980

Strada Intrarea Libertății, București, 1980

Strada Rahova, București, 1980

Strada rahova în 1980

Strada Arionoaiei în 1980

Strada Intrarea Libertății în 1980

Strada Arionoaiei în 1980

sursă articol

Oaspeții noștri, prietenii noștri

Pentru noi oaspeții noștri sunt cei mai importanți, de aceea ne străduim întotdeauna ca aceștia să aibă un sejur cât mai plăcut, adaptat nevoilor lor. Citiți mai jos părerea unuia din oaspeții noștri din ultima lună!

12540427_965968006812774_1991221897_n (1)

 „Hotel Răzvan mi-a depășit așteptările și nevoile. Pentru sejurul meu în București am găsit acest hotel având o locație convenabilă; camerele sunt bine echipate, funcționale și curate. Sunt fascinat și de miciile detalii, precum tablourile originale amplasate pe coridoruri sau camere. De asemenea și amplasarea plantelor în spațiul deschis ajută la crearea unei atmosfere pozitive și plăcute.

Cel mai important lucru, după faptul că nevoile mele au fost acoperite în totalitate, este atitudinea lor de a se gândi  întotdeauna la „cum s-ar simți oaspetele”. Și asta apreciez cel mai mult la Hotel Răzvan: atmosfera călduroasă și prietenoasă care este aici și care se resimte prin orice persoana din cadrul personalului hotelului. M-am simțit întodeauna bine primit aici. Acest hotel a devenit pentru mine casa mea din București atunci când sunt departe de casă. ”

H.G Charing, Londra (UK), testimonial din data de 12 februarie 2016

Cum arăta o zi de iarnă din 1954 în București?

Ultima săptămână din București a fost caracterizată de ninsori abundente, frig și străzi acoperite de o pătură albă de zăpadă. Ne-am gândit să vă arătăm o colecție de câteva fotografii din anul 1954, care înfățișează iarna din vremea aceea și cum avea loc dezăpezira.

Zona Izvor, Splaiul Independenței și Dâmbovița

Intersecția Cercului Militar (în trecut Piața Centrale a Armatei)


Calea Victoriei

Calea Dudești

Alte zone din București


Voi puteți să recunoașteți vreo zonă?

 

 

sursă articol

Câteva tradiții de Anul Nou prin lume

Trecerea de la un an la altul reprezintă o sărbătoare de anvergură în orice țară din lume. Puteți citi aici câteva tradiții de Anul Nou de prin lume.

New-Years-Eve-Fireworks

Focuri în aer liber

Suntem deja obișnuiți cu focurile de anul nou, sau așa numitele: artificii. Aceasta este o tradiție care are loc peste tot prin lume, iar în unele locuri are și semnificații interesante. În Ecuador, de exemplu, aceasta repreintă arderea unor simboluri care întruchipează diverse personaje, iar în Brazilia, focurile sunt aprinse, în fiecare an, pe bulevardul Paulista.

Semnificația focurilor de artificii este aceea că acestea sunt vestitoarele Noului An.

Pâinea de Anul Nou

În Grecia există o tradiție interesantă. De revelion este servită o pâine specială, numită „Vasilopita”, unde este ascuns un bănuț înainte de a fi pusă la cuptor. La miezul nopții pâinea se taie și cine primește bucata cu bănuțul va avea noroc în anul care vine.

Dăruirea de cadouri

A dărui și a primi cadouri este un lucru destul de obișnuit de Revelion. În Franța, de exemplu, sărbătoarea este numită „le Réveillon” și este caracterizată de alimente de lux, șampanie și cadouri. Pe de altă parte, în Turcia, aceste cadouri sunt schimbare în timpul unei sărbători a alimentelor tradiționate turcești.

Cele 12 boabe de struguri

În spania există o tradiție de Anul Nou care are legătură cu strugurii. Trebuie să fie mâncate 12 boabe de struguri, una pentru fiecare lună din anul care urmează. Se spune că în funcție de cât de dulce este fiecare bob de strugure, așa va fi și luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.

Voi mai știți și alte tradiții de prin lume? Împărtășiți cu noi în comentarii! 

sursă info; sursă foto

 

 

Povestea cartierului Titan

Cartierul Titan din București este unul destul de cunoscut și, în același timp, unul cu o poveste destul de interesantă. Cartierul mai poartă și numele de „Balta Albă”, însă de unde provine acesta?

Noi am găsit două explicații posibile. Prima variantă este legată de secolul XIX și de un obicei morbid din acea vreme. Povestea face referire la o groapă sau loc mlăștinos unde, în timpul ciumei lui Vodă Caragea, prin 1813, se aduceau cadavrele ciumaților care erau acoperite acolo cu var nestins. În acea perioada au murit aproximativ 50.000 de oameni și, deși această groapă a fost astupată, atunci când ploua, chiar dacă locul este adânc decât drumul, devenea, din cauza varului, o baltă albă.

Balta Alba

Aceasta a fost prima variantă. Cea de-a doua variantă nu mai este atât de morbidă. Pe la începutul secolului XX era amplasată acolo o cârciumă, care avea și o grădină de vară. Lângă local era și un teren mare și mlăștinos, unde se strângea apa atunci când ploua. Din diferite circumstanțe, apa ploii nu se evapora răpid, rămânând acolo destul de mult timp. Se spune că atunci când era soare afară, razele soarelui se reflectau în acea baltă, creând impresia unei întinderi albe. Astfel că, cârciumarul a hotărât să numească localul său „Balta Albă”.

Însă cum s-a ajuns la numele de Titan?
Cartierul a preluat denumirea asta de la fabrica de ciment „Titan”, care a fost construită la începutul secolului XX.

61453699

Cartierul a avut parte de o evoluție extraordinară. În anii ’70 cartierul nu era deloc așa cum îl știm astăzi; era o zonă mlăștinoasă, la marginea orașului. Abia prin anii 70 au început să se construiască blocuri de patru etaje în jurul stației de metrou, iar mai apoi și blocuri mai înalte, de opt etaje. Aproape de anii 90 s-a construit și magazinul Titan.

liviu_rebreanu_la_pod

Astăzi cartierul TItan reprezintă o zonă liniștită și confonfortabilă, datorită și zonei verzi din jur de care se bucură (Parcul IOR), dar și de legătura strânsă de restul orașului, prin liniile RATB sau metrou.

 

Sursă articol

Care este cea mai veche cafenea din București?

Voi știți care este veche cafenea din București? Aceasta datează din anul 1781, însă a fost atestată abia în anul 1812. Numele cafenelei este Cafeneaua Veche și se află pe Strada Covaci nr. 16, în Centrul Vechi.

800px-RO_B_Old_Coffeehouse

Istoria cafenelei este destul de interesantă. În anul 1781, domnitorul Alexandru Ipsilanti a primit o cerere din partea armeanului Ștefan Altîntop de a construi o cafenea în aproprierea Curții Domnești, în schimbul unei simbrii de 10 taleri pe an.

La început cafeneaua arăta destul de simplu: avea pereți zugrăviți în alb, un acoperiș închis la culoare și o fațadă decorată în stil renascentist, cu diverse bazoreliefuri amplasate între arcele ferestrelor.

800px-Cafeneaua_veche_1

Cafeneaua veche nu a reprezentat o simplă cafenea, începând cu secolul al XIX-lea aceasta era loc de intâlnire pentru diverse personalități ale vremii, cum ar fi Mihai Eminescu sau Ion Luca Caragiale. Chiar se spune că Mihai Eminescu ar fi fost unul dintre clienții fideli ai cafenelei.

Voi ce lucruri mai știți despre Cafeneaua Veche?

sursă foto: 1, 2
sursă info

Palatul de Justiție din București

Bucuresti,_Romania,_Palatul_de_Justitie_(Arhitecti_Albert_Ballu_si_Ion_Mincu);_B-II-m-A-18941_(4)

Atunci când trecem pe lângă Piața Unirii găsim și o clădire impresionantă, care parcă provine din altă epocă. Este vorba de Palatul de Justiție din București.

Clădirea a fost construită între anii 1890-1895 după planurile arhitecților Albert Ballu și Ion Mincu, cel din urmă fiind și responsabilul de schițele decorațiunilor interioare: plafoane, pardoseli, balustrade, scări și mobilier.

Pe vremea când clădirea a fost ridicată acolo, pe malul drept al Dâmboviței, funcționa Curtea Judecătorească, care era înălțată pe moșiile boierilor Crețulești și Golești. Cea care a asigurat execuția lucrărilor a fost firma inginerului Nicolae Cuțarida.

Palatul avea în interior o Sală a pașilor pierduți, întocmai ca în Palatul Universității din Iași. Această sală, însă, era numită și „Sala orologiului”, numele său provenind de la orologiul montat în acest spațiu, care avea ca scop să măsoare „cursul proceselor”. De asemenea, această sală ocupă un sfert din cei aproape 13.000 de metri pătrați din suprafața totală a clădirii la sol.

sala-pasilor-pierduti

Exteriorul clădirii este realizat în stilul Renașterii franceze, având fațada centrală puțin decroșată și cu șase pilaștri puternici. Deasupra intrării principale sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința și Adevărul. Acestea au fost sculptate de Carol Storck, Frederick Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu.

palatul_de_justitie_02

Pe 7 octombrie 1890 a avut loc un eveniment important: Inaugurarea clădirii. Regele Carol I al României a pus, personal, piatra de temelie a clădirii. Ceremonia s-a desfășurat după specificul vremii: actul de fundație de pargament a fost semnat de către rege, care l-a pecetluit cu pecetea regală. Mai apoi, regele, în timp ce purta un șorț alb cu ciucuri de aur, a depus pergamentul în fundație și a pus prima cărămidă.

 

sursă info
s
ursă foto 1, 2, 3

Cum arăta orașul București acum 40-50 de ani?

V-ați întrebat, atunci când vă plimbați pe străzile din București, cum arătau acestea acum aproximativ 40-50 de ani? Capitala poate ascunde foarte multe surprize.

Fotografiile de mai jos parcă readuc la viață o lume de acum uitată. Hai să ne jucăm și să ne imaginăm cum ar fi fost să trăim în acea vreme!

Vouă care dintre aceste fotografii vă place cel mai mult?

1. Intersecția de la strada Colțea cu bulevardul. ntersectia de la strada Coltea cu bulevardul. Se poate vedea și intersecția de la Universitate.  

1.JPG

2. Bd. Magheru – Blocurile ONT și EVA

2.jpg

3. Academia Militară

3.jpg

4. Piața Rosetti 

4.jpg

5. Pasajul Obor

5.jpg

6. Calea Griviței, Piața Clabucet (sau Chibrit).

6.jpg

7. Pieptănari – Eroii Revoluției

8.jpg

8. Casa Presei

9.jpg

9. Cartierul Floreasca

10.jpg

10. Magazinul Cocor

11.jpg

11.

12.jpg

12. Gara de Nord (lângă Casa de Bilete) – ieșirea spre Grivița

13.jpg

13. Gara de Nord

14.jpg

14. Grădina interioară a restsaurantului hotelului Nord (actualul IBIS)

15.jpg

15. Hala Unirii

16.jpg

16. Piața Dorobanți – Magazin Bitolia

17.jpg

17. Magazin București – etajul 5

18.jpg

18. Piața George Coșbuc

19.jpg

19. Piața Unirii

20.jpg

20. Piața Kogălniceanu

21.jpg

21. In față la Sala Palatului

22.jpg

22. In față la Hanul lui Manuc

23.jpg

23. Stadionul Lia Manoliu

24.jpg

24. Stadionul Dinamo

25.jpg

25. Calea Șerban Vodă – Piața Pieptanari – etajul 1

26.jpg

 sursă informații

Partener: